Cum a mobilizat un tânăr român medicii din Norvegia și Finlanda pentru răniții de la Colectiv

Pavel Popescu este un tânăr timișorean de 28 de ani, plecat de peste 3 ani în Oslo, Norvegia, care trăiește din consultanță de afaceri și IT. El a reușit în două zile să facă ce autoritățile române abia au reușit după o săptămână de la tragedia de la Colectiv: să mobilizeze medici din străinătate, din Norvegia și Finlanda, care să vină în România și să preia victime arse în incendiul petrecut vineri noapte, pe 30 octombrie, și să le pună ordine în situația răniților care pot fi transportați către alte țări europene.

Deși autoritățile române au apelat de la bun început la contactele lor bilaterale cu alte state, iar unii medici străini, precum cei din Franța, se aflau deja de luni în România, întâmplător, fără legătură cu incendiul, un efort concertat al autorităților române de a trimite răniții către alte state, pentru a fi tratați și a-i degreva pe medicii români copleșiți de valul de aproape 100 de arși, a apărut abia de joi-vineri, la o săptămână după incendiu. Primele rezultate s-au văzut abia sâmbătă dimineața, când două avioane ale Armatei Române au dus în Olanda și în Belgia 17 răniți, după ce medicii de acolo i-au evaluat la București.

Concluziile tânărului Popescu sunt două. Una îi aparține lui și se bazează pe experiențele sale din aceste zile de foc, alta îi aparține unei doctorițe norvegiene care a fost adusă de el la București. Prima este că medicii și dotările din România „sunt la nivel excepțional”, dar că autoritățile române s-au mișcat mai încet decât ajutorul mobilizat de alții dinspre exterior către România. A doua, cea a doctoriței, este că dacă în Norvegia ar fi avut loc o tragedie precum cea de la Colectiv, de a doua zi răniții începeau să plece către alte țări.

„Tot ce înseamnă dotări și munca medicilor (din România – n.r.) a fost la nivel excepțional. Doctorița norvegiană mi-a spus exact așa: dacă în Norvegia se întâmpla o astfel de tragedie, a doua zi pacienții plecau spre țările străine. Pentru că nu există țară în Europa care să facă față la atâția arși, o sută și ceva. Demersurile se fac destul de greu, și prin ministere, și prin ambasade. Eu asta am experimentat, că cei din afară s-au mobilizat mai repede decât s-au mobilizat românii către exterior„, a povestit Pavel Popescu pentru gândul.

Este de altfel și ceea ce au spus medicii români, care au explicat însă pentru gândul că în primele 3 zile de la tragedie, nici nu se punea problema transportului răniților, pentru că aceștia erau instabili și că momentul medical oportun pentru transportul lor a survenit abia după o săptămână. Explicațiile a trei medici români pentru gândul, despre trimiterea răniților în străinătate, AICI.

Pavel Popescu a adus în România trei medici norvegieni și doi finlandezi, care împreună cu alți doi medici britanici prezenți deja la București (Sarah Pape este una dintre ei) au făcut o muncă de organizare și centralizare care se pare că sâmbătă, la o săptămână după tragedia din Colectiv, lipsea la nivelul autorităților române. Ajutați de secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Dorel Săndesc, și de Raed Arafat, secretarul de stat din Ministerul de Interne, echipa mixtă de medici a întocmit o evaluare la zi și o listă centralizată a tuturor răniților din Colectiv care puteau fi transportați către alte state. Acest lucru nu exista până sâmbătă noapte. Lista a fost întocmită, în biroul lui Raed Arafat, sâmbătă noapte, a povestit pentru gândul Pavel Popescu.

Foto: Pavel Popescu // Facebook.

Cum a început totul. De la Facebook la Spitalul de Arși din Bergen

„Am primit un mesaj pe Facebook de la Daniel Funeriu, care m-a întrebat: crezi că ai putea să te mobilizezi să aduci un ars din București? Știind situația din Norvegia și posibilitatea lor de a relaționa cu oamenii în mod firesc, am zis că da. Se întâmpla joi seara la ora 9″, își amintește Pavel Popescu, pentru gândul.

Foto: Pavel Popescu // Facebook.

Fost coordonator în Timișoara al campaniei electorale a lui Daniel Funeriu, fost ministru PDL al Educației, Pavel Popescu spune că el nu a fost niciodată membru de partid, iar acum nici el, nici Daniel Funeriu nu mai au vreo treabă cu politica. De altfel, Daniel Funeriu, care trăiește acum la Strasbourg, s-a ocupat și el de mobilizarea resurselor medicale în Franța, asigurând trei locuri pentru răniții din Colectiv. Aceste informații nu apar pe pagina sa de Facebook, Funeriu nu se laudă cu ele, ci au apărut din partea altor oameni.

„Eu mă știu cu domnul Funeriu, nu este niciun secret, mulți au speculat chestia asta pe politic. Eu mă știu cu el pentru că eu i-am făcut campanie în Timișoara, fără să fiu membru de partid. M-am întâlnit cu el în oraș, pe stradă, l-am admirat când a fost ministru al Educației. Omul nu mai are nicio treabă cu politica, absolut nicio așteptare”, spune Popescu.

Joi seara, Pavel Popescu a telefonat unor cunoștințe din Oslo, una dintre ele fiind un personaj care avusese o funcție importantă în oraș, care l-au asigurat că vor face demersurile pentru a prelua un rănit din România. Apoi, în aceeași seară, Popescu a sunat singur la Spitalul de Arși din Bergen și a vorbit cu un medic de acolo, i-a descris situația din România, iar acesta i-a promis că a doua zi consiliul de conducere a spitalului se va reuni și va lua o decizie dacă vine în România sau nu.

În același timp, de la București, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, medicul timișorean Dorel Săndesc, a trimis către spitalul din Norvegia prin email scrisori oficiale prin care solicita aparatură medicală și tratament pentru răniții de la Colectiv.

Sâmbătă dimineața, trei medici norvegieni și doi din Finlanda, țară cooptată și ea în acest efort, zburau spre România, luând hotărârea chiar în timp ce se aflau în avion că fiecare țară poate prelua câte doi răniți din România.

„Numărul combinat nu este mare, dar ideea principală a acestei povești este că această echipă de medici a mobilizat o evaluare în toate spitalele. Împreună cu domnul Săndesc”, explică Pavel Popescu pentru gândul.

Ce nu aveau autoritățile din România la 8 zile după tragedia din Colectiv le-au făcut nordicii și britanicii

Echipei de cinci medici din Norvegia și Finlanda, adusă la București din efortul lui Pavel Popescu, li s-a alăturat aici echipa de doi medici din Marea Britanie, prezentă deja, din care face parte și chirurgul specializat în arsuri Sarah Pape.

„Noi sâmbătă am aterizat, la 13.05, iar la ora 14 eram în primul spital. Nu am mâncat nimic, nu ne-am dus la hotel, bagajele le-am purtat până la 2-3 noaptea în mașini. Am dat un telefon către Sarah Pape (doctorița britanică, însoțită de un coleg n.r.) și ne-am împărțit pacienții pe spitale, patru luăm noi, două sau trei luați voi. Seara la ora 9 ne-am întâlnit în biroul domnului Arafat și am început ședința de procesare a datelor pentru toți pacienții. A ținut vreo 3 ore jumătate, 4, selectarea evaluărilor și numelor transferabile. S-au numărat aproximativ 20 de nume posibil transferabile. A doua zi au fost transferați 12. S-a făcut o treabă bună„, își amintește Pavel Popescu.

Până la acea oră, la nivelul central al autorităților, nu exista o situație centralizată a răniților și o evaluare completă a lor, care să arate care sunt transportabili și care nu.

În focul evenimentelor de la București, Pavel Popescu a fost cuprins sâmbătă de disperare, după cum arată o postare de-a sa de pe Facebook, din ziua respectivă: „Este un HAOS total în organizarea noastră din țară! Suntem nedormiți de 24 de ore, nemâncați și ne-am plimbat prin unele spitale degeaba! De ce? Nu mă întrebați! Doctorii îi întreabă pe șefii de spital de unde să acționăm? Cine are planul, listele perfect updatate, cine are informația? Se pare că toți o au diferit! Rugați-vă pentru noi și pentru cei care mai au șanse să scape!”.

Acum, după ce lucrurile par să se fi așezat mai bine, Pavel Popescu are imaginea de ansamblu.

„Noi când am ajuns sâmbătă, plecaseră deja primele transporturi, spre Olanda și Belgia. Și abia atunci au început să se facă evaluările pacienților. Doctorii aduși au făcut o evaluare completă a pacienților, pentru că nu exista, listele nu erau updatate. Este o vină a administrației și din alte ministere, de exemplu Ministerul de Externe care ar fi putut să dea în afară, să spună mobilizați-vă în exterior, că ați văzut că exista acel Mecanism de Protecție”, spune Popescu.

Înaintea acestei echipe mixte de medici, mai fuseseră la București și alte echipe, din Franța, Belgia sau Olanda. Aceștia făcuseră evaluările proprii ale răniților, pentru a putea decide pe cine pot prelua și pe cine nu.

„Dar nu se făcuse o evaluare centralizată. Evaluarea a fost făcută și de medicii români, însă problema este că ei nu făceau față, pentru că îi și tratau pe răniți. Se mai pune o problemă: când ceri ajutorul unuia din exterior, nu mai contează evaluarea ta. Pentru că medicul din exterior își cunoaște capacitățile de management de acasă al pacienților și atunci era absolut necesară o evaluare a doctorilor care au venit cu mine. De exemplu, unul dintre spitale fusese evaluat înainte chiar de doctorița din Anglia, dar au fost pacienți care au fost duși în Norvegia și pentru care s-a mai făcut o evaluare scurtă. Doar să confirme. Procesul de evaluare este unul activ și fluid și în continuă schimbare, se schimbă datele de la o oră la alta. Este foarte riscant să te joci cu viața oamenilor”, explică Pavel Popescu.

Protest al medicilor: „Noi ca stat nu avem condiții de a trata marii pacienți arși și nu am avut niciodată”

„Alianța Medicilor pentru modernizarea sistemului medical”, o asociație reprezentată de 3 medici primari de Terapie Intensivă de la Spitalul Universitar de Urgență București (Letiția Coriu, George Ilie și Elena Copaciu), precum și de președintele ei, doctorul chirurg Bogdan Tănase de la Institutul Oncologic, au lansat luni un protest față de proasta gestionare a crizei răniților de la Colectiv, acuzându-i pe Bănicioiu, Arafat, dar și pe doctorii Ioan Lascăr de la Floreasca și Dan Enescu de la „Grigore Alexandrescu”, că încearcă să „mușamalizeze situația reală”.

„În primul rând noi ca stat nu avem condiții de a trata marii pacienți arși și nu am avut niciodată. Nu avem dotări, camere sterile, unități de arși. Nu suntem pregătiți cu personal și nu înțelegem de ce nu s-a detașat personal de la unitățile spitalicești din România pentru a suplini deficitul din București. Iar dacă ne cunoaștem acest deficit de ce nu s-a cerut ajutor din prima clipă din străinătate? Dotările nu se rezumă doar la materiale sanitare, e nevoie de condiții aseptice ridicate pe care, din păcate, nici un spital public din România nu le are. Transferurile pacienților s-au facut doar la insistența ONG-urilor din România care au pus presiune pe Ministerul Sănătății și pe managementul spitalelor. Nu a existat niciun fel de intenție din partea guvernanților de a transfera pacienții sau a cere ajutor. Aproape tot sprijinul a venit prin mobilizarea societății civile, a cetățenilor români din diaspora.Faptul că pacienții au fost bine tratați, cât de bine s-a putut, e meritul personalului care a făcut eforturi supraomenești, fără dotări cu multe ore de muncă și care au început să fie epuizați”, se arată în protestul acestei asociații de medici.

„Avem de toate” versus secretosul „ajutor de la Bruxelles”

Autoritățile române – ministrul interimar al Sănătății Nicolae Bănicioiu și secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din MAI, au lansat permanent mesaje că situația este sub control și că România nu duce lipsă de nimic. Cu toate aceste, vineriHotnews relata că România a cerut ajutor joi de la Bruxelles pentru tratarea a 80 de răniți, la 6 zile după tragedie, însă că nu a cerut declanșarea Mecanismului de Protecție Civilă al Comisiei Europene. Explicațiile oficialilor: tragedia din Colectiv nu se încadra în definiția dezastrului, iar ei au considerat că lucrurile se vor mișca mai repede dacă se apelează la contactele bilaterale ale României. Într-adevăr, încă de luni, la București au existat echipe de medici din Franța, apoi din Belgia și Olanda, apoi din Marea Britanie. Nu este însă clar dacă a contat efortul românilor de a apela la ei sau mai degrabă străinii au venit aici din spirit umanitar, pentru a oferi ajutorul.

În ciuda presiunii evidente pe sistemul medical, care se vedea asaltat de aproximativ 100 de arși cu complicații severe, autoritățile au ținut ascunsă informația că a existat o cerere de ajutor adresată la Bruxelles, Comisiei Europene. Sâmbătă, în ședința de Guvern, prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu și Raed Arafat au negat că ar fi declanșat Mecanismul de Protecție Civilă al Comisiei Europene. Ei nu au vorbit însă despre cealaltă cerere de ajutor adresată Comisiei Europene, însă au întărit că încă de duminică, după incendiu, s-au demarat contactele bilaterale ale României cu alte state, pentru că s-a considerat că procedura este mai rapidă, decât prin Comisia Europeană.

Duminică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene confirmă din nou, pentru Mediafax, că România a adresat o cerere de asistență către Bruxelles, însă că nu a cerut activarea Mecanismului de Protecție Civilă. Este vorba despre preluarea a 80 de pacienți arși la Colectiv, pe care România nu îi poate trata.

Nici la ora actuală, vreun oficial român nu a lămurit în ce a constat această cerere de ajutor către Bruxelles, singurele informații venind dinspre străinătate, de la purtătorul de cuvânt al CE.